Prolog
Suntem în prag de an nou 2020, anul în care se închid foarte multe din strategiile administrației publice (ca o paranteza aș dezvolta strategii in raport cu perioadele de finanțare ale Uniunii Europene, iar ca o altă paranteză despre câte strategii ați auzit că au fost analizate și monitorizate) și ne întrebăm iarăși cum vom face ca digitalizarea pe care am declarat-o prioritate națională să funcționeze…
Să continuăm fără prea multe întreruperi analiza :
Analiza propriu- zisa
Principiul 7. Reglementari- Cadru eficiente de organizare și guvernare pentru coordonare
A. Stare de fapt
In ultimii 30 de ani rolurile , locurile și responsabilitățile privind guvernarea/guvernanta digitalizării nu a fost niciodată clara , mai mult din 2016 a devenit și mai neclară .
În iureșul așa numitei descentralizări nimeni nu a mai gândit că trebuie să păstrăm registrele de bază, nomenclatoarele și să le întreținem. Așa am ajuns ca ANAF să fie stat în stat și să aibă nomenclatoare mai bine întreținute decât unii din custozii registrelor de bază. În România anului 2020 trebuie să definim rolul, locul și responsabilitățile întregii arhitecturi digitale a AP
Spuneam de 2016 și apariția acelei oficialități create gata castrate și anume CIO- CIO Government Office un exemplu de cum nu trebuie să procedezi la înființarea unei structuri în administrația publică
Concluzia mea cu privire la starea de fapt este că coordonarea și politicile publice în digitalizare au mers în virtutea inerției.
O analiza exhaustiva am facut in cele 12 articole publicate in ultimii doi ani…
În Uniunea Europeană – Piata Unică Digitală
B.Revizuirea și adaptarea legislației. Adoptarea legislației noi
Autorul stă la dispoziția persoanelor interesate cu elemente de legislație din celelalte state europene necesare a fi luate în discuție într-un proces de rescriere a legislației.
C. Politici si bune practici necesare conform OECD (livrabile, acțiuni, entități etc.)
- Definească roluri, locuri și responsabilități clare a ceea ce se cheamă guvernanța/ guvernarea TIC
- Crearea Biroului CIO la nivelul Guvernului Central sau altei Structuri având aceleași responsabilități de coordonare a politicii publice privind guvernanța/ guvernarea TIC, definirea si implementarea Strategiei de transformare digitală, mecanism etc.
- Crearea mecanismelor necesare in coordonarea unitară și centralizată a guvernării/guvernanței TIC
- Propuneri Entități
- Agenție/ Autoritate/ Minister/Birou CIO
- Directorate
Principiul 8. Consolidarea cooperării internaționale cu alte guverne
- Stare de fapt
Realitatea este că până la preaderare România nu a colaborat cu alte state . Procesul de pre-aderare și aderare au adus însă obligații pentru viitorul stat membru . In perioada 2000 – 2004 s-au adoptat multe legi din aquisul comunitar
Lucrurile sunt mult mai complicate acum România fiind în poziția de a fi condamnată : România, vizată de trei noi proceduri de infringement din partea UE: Avem probleme cu facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice și cu ghișeul unic electronic
Poate că acum vom încerca să întelegem care este strategia digitala a UE European Commission Digital Strategy și să aderăm mult mai real și mai puțin formal.
- Revizuirea și adaptarea legislației. Adoptarea legislației noi
Autorul stă la dispoziția persoanelor interesate cu elemente de legislație din celelalte state europene necesare a fi luate în discuție într-un proces de rescriere a legislației.
- Politici si bune practici necesare conform OECD (livrabile, acțiuni, entități etc.)
- Elaborarea unei strategii de dezvoltare structurata a serviciilor cross- border
- Participare activa in lumea internațională pentru dezvoltarea si implementarea standarde TIC
- Participare activa la seminarii, conferințe, etc
- Realizarea obligațiilor ce ne revin ca stat membru din Strategia Digitala A comisiei sau alte obligații
- Dezvoltarea de infrastructuri și standarde internaționale de schimb de date și cunoștințe
- Propuneri Entități
- Directorat Parteneriate
- Parteneriat cu tarile Uniunii Europene
- Parteneriat cu alte tari
Principiul 9. Dezvoltarea cu claritate a „cazurilor de afaceri”
- Stare de fapt
Cred că sunt singurul publicist și analist care am scris despre subiect in 2017 Convocarea unui grup de lucru sub autoritatea comună Preşedinte – Prim Ministru care să analizeze şi să propună adoptarea unui model de investiţii pentru proiectele digitale cu precădere în aria LSP (large scale project) bazat pe filozofia „cazului de afaceri – business case” [] si am revenit in ianuarie 2018, Inexistența abordării achizițiilor din perspectivă filozofiei „business case” utilizată cu rezultate deosebite în obținere de valoare pentru bani , faza de concepere a proiectului fiind extrem de fluidă și vag documentată și legiferată…
Câte ceva despre autoritate contractantă, nevoi, referat de oportunitate, etc. Am incercat să dezvolt și să încerc sa corectez în consecință : În opinia mea risipim banii în investiții publice majore de 20 de ani fără să evaluăm cum trebuie costurile, furnizorii, fezabilitatea, etc. . Cred, fără a avea date din interior că auditul intern, auditul ex-ante nu funcționează sau funcționează formal. În tot ceea ce înseamnă proiect major. Nu am date să pot afirma că este vorba despre fraudă, corupție sau neglijență []
Un caz de afaceri surprinde motivarea inițierii unui proiect sau a unei sarcini. Acesta este adesea prezentat într-un document scris bine structurat, dar poate veni și sub forma unui acord verbal sau de prezentare scurtă. Logica cazului de afaceri este că, ori de câte ori sunt consumate resurse, cum ar fi bani sau efort, acestea ar trebui să sprijine o nevoie specifică de afaceri.
Ca întotdeauna când cauți găsești :
- Revizuirea și adaptarea legislației. Adoptarea legislației noi
Autorul stă la dispoziția persoanelor interesate cu elemente de legislație din celelalte state europene necesare a fi luate în discuție într-un proces de rescriere a legislației.
- Politici si bune practici necesare conform OECD (livrabile, acțiuni, entități etc.)
- Crearea unei entități care să se ocupe cu faza de conceptualizare a proiectelor TIC
bazata pe filozofia „business case”
- Crearea unei entități care să rețină lecțiile învățate în urma tuturor proiectelor TIC
- Crearea unei entități care să supervizeze toate proiectele TIC la nivelul guvernului central
- Dezvoltarea unei Metodologii de Caz de afaceri solide coerente și consistente
- Etc.
- Propuneri Entități
Principiul 10. Consolidarea capabilităților de gestionare a proiectelor TIC
- Stare de fapt
Ca unul ce încerca in anii de început ai lui 1990 un mod unitar și organizat în dezvoltarea proiectelor software devenind apoi absolvent in prima generație a cursului de management de proiect livrat de „The Open University” și chiar membru fondator al Project Management Institute am fost printre primii care am ridicat problema lipsei de coerență în managementul de proiect din proiectele de transformare digitală.
Nu avem adoptată o metodologie clară cu privire la modul în care investim în proiecte digitale, cum conducem proiectele, cum gestionăm contractele, etc.; [] sau Inexistența metodologiilor unitare de management de proiect, management de contract []
La un moment dat exasperat de eșecuri și lipsă de orizont propuneam Înființarea la nivelul primului ministru a Autorității Naționale de Management de Proiect care gestionează Registrul național de proiecte de investiții publice de interes major []
- Revizuirea și adaptarea legislației. Adoptarea legislației noi
Autorul stă la dispoziția persoanelor interesate cu elemente de legislație din celelalte state europene necesare a fi luate în discuție într-un proces de rescriere a legislației.
- Politici si bune practici necesare conform OECD (livrabile, acțiuni, entități etc.)
- Dezvoltarea modelelor și cerințelor standardizate de management de proiecte TIC
- Identificarea lacunelor de competențe din AP și dezvoltarea o strategie de atragere și dezvoltare progresivă a competențelor TIC relevante pe toate nivelurile de guvernare
- Dezvoltați modele flexibile de gestionare a proiectelor TIC care să permită modele de livrare agile pentru proiecte TIC
- Implicarea actorilor cheie de la nivelurile guvernamentale și din afara sectorului public pentru a dezvolta mecanisme cuprinzătoare care să asigure că toate guvernele digitale inițiativele – și informațiile de implementare – sunt disponibile și vizibile pentru Centrul Guvernului în orice moment
- Dezvoltarea unui mecanism eficient de monitorizare pentru a identifica lacunele în ceea ce privește competențele de alfabetizare digitală și abilitățile de gestionare a proiectelor TIC în sectorul public și să dezvolte o strategie pentru dezvoltarea acestor abilități.
- Propuneri Entități
- Directorat PMO – Project Management Office
- Metodologie de proiect unitara
- Depozit lecții învățate – proiecte IT – date deschise
- Registru național proiecte IT
- Directorat Resurse Umane – TIC in AP
- Gestionarea resurselor din AP cu abilitați in managementul de proiect
Principiul 11. Achiziționarea de tehnologii digitale
- Stare de fapt
In opinia mea nu putem merge mai departe inainte de :
Recomand cu tarie lectura acestui articol Cred că toate experiențele din achiziții publice trebuia să fi fost bine să le inventariem într-un Registru de lecții învățate al achizițiilor publice și să îl depozităm la ANAP. Poate începem acum chiar și retroactiv. Am în memorie rapoartele Autorității de Audit cât și multe din controalele Comisiei Europene.[]
În opinia mea dacă România vrea să arate că își schimbă atitudinea față transformarea digitală/ digitalizare TREBUIE SĂ SCHIMBE POLITICA DE ACHIZITII ȘI FAȚĂ DE ACHIZIȚII
- Revizuirea și adaptarea legislației. Adoptarea legislației noi
Autorul stă la dispoziția persoanelor interesate cu elemente de legislație din celelalte state europene necesare a fi luate în discuție într-un proces de rescriere a legislației.
- Politici si bune practici necesare conform OECD (livrabile, acțiuni, entități etc.)
Avâîn în vedere importanța am folosit ad-litteram îndrumările OECD :
- „ Inventarierea cantitativă și calitativă a platformelor, sistemelor, licențelor a tot ceea ce a constituit investiție făcută de autoritățile publice centrale și locale în TIC
- Înființarea unei unități responsabile cu politica de achiziții TIC la nivelul administrației centrale
- Stabilirea unei depozit/arhive central pentru toate ofertele TIC, contractele și plățile în sectorul public la nivel central
- Dezvoltarea unei strategii pentru achiziții TIC bazate pe activele existente
- Adaptarea politicii de achiziții TIC la metode de livrare mai agile și iterative și facilitarea accesului firmelor mici specializate pentru a concura pentru contractele din zona lor de expertiză
- Extindeți depozitul central deschis pentru a include licitații TIC, contracte și plăți la nivel subnațional
- Dezvoltarea unei baze de date deschise cu performanțele anterioare ale furnizorilor pentru proiecte TIC
- Dezvoltarea unei baze de date centrale privind toate activele existente în sectorul public, inclusiv vârsta lor
- Dezvoltarea unei strategii de achiziții TIC aplicabile în întregul sector public
- Dezvoltarea unui inventar de competențe TIC pentru sectorul public și acorduri inter-agenții cu privire la resursele TIC
- Extindeți baza de date pentru performanțele istorice ale furnizorilor pentru a include proiecte TIC la nivel subnațional
- Dezvolta mecanisme puternice de coordonare instituțională pentru a asigura achiziții TIC coerente și eficiente în sectorul public, în conformitate cu prioritățile strategice (de exemplu, trecerea la cloud computing, servicii partajate)
- Consolidarea cooperării internaționale pentru a aborda problemele de achiziții transfrontaliere”
(pe toate le-am propus instinctiv)
- Propuneri Entități
- Directorat Business Case, Analiza Investiții, Achiziții
Principiul 12. Cadrul legal și de reglementare
- Stare de fapt
În toată această analiză am evitat să vorbesc despre
- Revizuirea și adaptarea legislației . Adoptarea legislației noi
Autorul stă la dispoziția persoanelor interesate cu elemente de legislație din celelalte state europene necesare a fi luate în discuție într-un proces de rescriere a legislației.
- Politici si bune practici necesare conform OECD (livrabile, acțiuni, entități etc.)
- Propuneri Entități
Concluzii
Referințe
Referințe privind starea de fapt – Articole Laurentiu Stelea – Contributors
- Opinii despre proiectul cartii electronice de identitate . 15.08.2017
- O analiza critica a Romaniei Digitale . 02.10.2017
- O analiza si mai critica a Romaniei Digitale. 30.01.2018
- Idei de reforma Romaniei digitale. Partea intai 10.09.2018
- Idei de reforma a Romaniei Digitale, Partea a doua 12.09.2018
- Miliardele Ignorate si pierdute 20.05.2019
- Alfabetizarea Digitala 06.06.2019
- Analiza critica in urma propunerii de dezvoltare sisteme ANAF SI CNAS la Comisia de Prognoza
- Roboti si administratie publica 18.07.2019
- Smart City . Oras Inteligent 22.07.2019
- Lipsa de responsabilitate in activitatea de digitalizare 14.08.2019
- Smart City. Oras Inteligent 2 22.10.2019
Romanian