Blog de oameni mari cu copii mici

Alun

Arbust (Corylus aveJlana L.), totem al *Şarpelui, prezent în practicile magice legate de cultulmortilor şi de tămăduire a bolilor. Alunişurile sunt adăposturi preferate ale şerpilor care, se spune, îi ferescde trăsnete pe timpul verii. Acolo, de Ziua Crucii, şerpii se adună pentru împerechere, se încolăcesc unii cu altii, fac din spuma care îi acoperă piatra nestemată şi apoi se retragîn adăposturi pentru iernare.Ca o adevărată divinitate, A.-ul îşi apără şi îşi înmulţeşte supuşii (şerpii) sau, din contră, îi poate pedepsi. Este suficient numai să atingi şarpele cuo ramură verde de A. ca să-I omori sau să previi muşcătura acestuia! A.-ul este invocat în descântecele de dragoste, în cele de muşcătură de şarpe, de *MumaPădurii, de *Tartăcot, de *Dalac, *Blândă, Bubat. În Oltenia numele A.-ului era implorat şi într-un descântec de judecată pentru câştigarea proceselor: – Bună ziua, Alun mare, / Domn mare!/ Ce rudă eşti cu … ? / – Nimic. / – Nimic să se aleagă, la judecătorie, în divan … Băţul sau nuiaua de A. are, în practicile magice,putere fantastică: sprijinit de uşă apără casa de răuvoitori, ţinut în mână orientează paşii omului spre comorile ascunse, încălecat de vrăjitoare o transportă cu viteza gândului pe unde are nevoie. El este nelipsit din recuzita obiceiurilor calendaristice şi familiale.Din beţele de alun se confecţionează *Colindele, toiegeornate cu care piţărăii scormoneau în timpul colindatului focul din vatră şi loveau grinda tavanului. Cu nuiele deA.se aprindeau în curte focurile rituale pentru încălzirea morţilor, aşteptaţi la *Măcinici sau la joimari.Băţul de A. apare frecvent ca recuzită rituală în obiceiurile de nuntă (*Băţul inflorat al mirelui, beţele de A. făcute cadou de mire socrului mare în nuntile ţigăneşti) şi în cele de înmormântare (*Toiagul mortului, măsura luată mortului pentru construirea gropii sau sicriului; răbojul pe care se însemnează găleţile cu apă căra te 40 de zile de un copil pentru sufletul mortului). Timpul AN consacrat în *Calendarul popular culegerii alunelor din pădure este Probejenia (6 august). Alunele care urmau să fie folosite ca leac pentru tămăduirea bolilor erau culese după un ritual special: femeia descântătoare se dezbrăca de haine, făcea plecăciuni şi se închina A.-Iui.
Sărbătoarea A.-Iui, Schimbarea la Faţă (Probejenia) a Maicii Domnului, are elemente care o apropie de cultul zeiţei mamă *Gaia (Geea), specifică complexului cultural neolitic, în opoziţie cu zeul tată indo-european, *Sântilie, careîi seacă alunele şi îi omoară copiii (şerpii)
când tună şi trăsneşte.
Butură Valer, Enciclopedie de etnobotanică
românească, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1979; Evseev Ivan,
Dictionar de magie, demonologie şi
mitologieromânească, EdituraAmarcord,
Timişoara, 1997; Niţu Georgeta, Plante din
flora spontană cu utilizări în gospodăria
ţărănească din Oltenia. Dictionar,Editura
Helios, Craiova, 1999.

Documentare : Dictionar Mitologie Romaneasca de Ion Ghinoiu (Termenii etichetati cu bold se regasesc in dictionar)

Retete

Lichior de toamnă
Ingrediente: 250 g alune proas­păt culese şi curăţate de coajă, 700 ml rachiu de pere, 1 baton de vanilie tăiat în lung, 3 seminţe de cardamom zdro­bite într-un mojar, 100 g miere, 125 ml apă caldă.
Mod de preparare:
* Tăiaţi mărunt alunele. Pu­neţi rachiul şi mi­rodeniile într-un bor­can, pe care îl veţi aşeza pen­tru ur­mă­toarele 4 săptămâni în­tr-un loc unde poate primi destulă lumină. Agitaţi-l zilnic.
* Filtraţi depunerile de la fundul borcanului. Dizolvaţi mierea în apă şi amestecaţi-o cu depu­nerile. Turnaţi lichiorul în sticle şi nu le deschideţi decât după alte 4 săptămâni.

Tinctură pentru îngrijirea pielii
Ingrediente: 13 frunze de alun, votcă (38%).
Mod de preparare:
* Tăiaţi mărunt frunzele şi puneţi-le într-un borcan cu capac. Turnaţi deasu­pra votcă, o cantitate suficientă pentru a acoperi complet frunzele.
* Lăsaţi borcanul să stea timp de 4 săp­tămâni într-un loc unde ajunge des­tu­lă lumină. Agitaţi-l în fiecare zi. După aceea, păstraţi lichidul într-o sticlă de culoare închisă.
Utilizare: Tinctura are acţiune astringentă, va­so­constrictoare şi cicatri­zantă. Datorită proprie­tă­ţilor ei, este deosebit de indicată pentru îngrijirea pielii.

Retete preluate din Formula As